1. Examen bacteriologic – cultivarea si identificarea elementelor bacteriene din probe patologice si stabilirea susceptibilitatii la antibiotice.

Servicii oferite:

- Examen bacteriologic, cultura aeroba (proba cutanata, secretii auriculare, secretii nazale, secretii genitale, urina, fecale, secretii oculare, plagi, epansamente cavitare, s.a) – emitere rezultat 3-5 zile

- Examen bacteriologic, cultura anaeroba (fecale, lichide cavitare, s.a) – emitere rezultat 5-7 zile

- Examen bacteriologic pentru Campylobacter sp. (fecale) – emitere rezultat 5-7 zile

- Examen microscopic direct, coloratie Gram din proba patologica – emitere rezultat 1-2 zile

- Antibiograma pentru toate probele pozitive

2. Examen micologic – cultivarea si identificarea ciupercilor din probe patologice (levuri, mucegaiuri, fungi dimorfi).

Servicii oferite:

- Examen micologic din proba cutanata – identificare dermatofiti, levuri, fungi dimorfi – emitere rezultat 10-14 zile

- Examen micologic din alte probe (secretii nazale; lavaj bronhoalveolar, secretii auriculare, secretii genitale, s.a) – levuri, mucegaiuri, fungi dimorfi – emitere rezultat 5-6 zile.

- Antifungigrama la cerere.

- Examen microscopic direct cu Lactophenol – emitere rezultat 1-2 zile.

Probele pentru examen bacteriologic sau micologic se recolteaza in conditii de sterilitate si se trimit catre laborator pe medii speciale de transport pentru microbiologie sau in recipiente sterile in cel mai scurt timp.

Examenul bacteriologic este necesar pentru identificarea bacteriilor și determinarea susceptibilității la antibiotice. Este un element important în stabilirea diagnosticului, însă are anumite limite și interpretarea eronată a acestuia poate duce la folosirea irațională a substanțelor antimicrobiene.

Examenul bacteriologic – cum interpretăm corect rezultatul?

Pacientul este mai mult decât un diagnostic pe un buletin de analiză.

Aspecte de care trebuie să ținem cont atunci când interpretăm rezultatul unui examen bacteriologic:

1. Modul de recoltare:

Recoltarea probelor pentru examenul bacteriologic se face în condiții sterile ţinând cont de tipul probei.

Exemple: Pentru urină se recomandă recoltarea prin cistocenteză, recoltarea prin cădere liberă sau prin sondare putând duce la contaminarea probei cu bacterii de la nivelul pielii/mucoaselor.

Pentru probele cutanate se recomandă recoltarea prin puncția unei pustule nedeschise sau recoltarea de sub crustă. Recoltarea de fire de păr pentru examenul bacteriologic nu este recomandată, proba fiind considerată contaminată.

NU SE RECOMANDĂ efectuarea examenului bacteriologic din probe în care flora rezidentă este foarte bogată (fecale, secreții vaginale, probe din cavitatea bucală, exsudat faringian). Examenul bacteriologic nu poate diferenția tulpinile patogene de flora de contaminare, un rezultat fals pozitiv poate duce la utilizarea nejustificată a substanțelor antimicrobiene și selectarea bacteriilor multidrogrezistente.

2. Tratamente anterioare:

Pentru a nu influența rezultatul examenului bacteriologic se recomandă recoltarea probelor ÎNAINTEA tratamentului cu substanțe antimicrobiene.

3. Semnele clinice ale pacientului și rezultatele examenelor complementare:

Rezultatul examenului bacteriologic se corelează întotdeauna cu semnele clinice ale animalului și cu alte rezultate ale unor examene complementare.

Exemple: Prezența bacteriilor în urină în lipsa semnelor de infecție urinară și a celulelor de tip inflamator la examenul citologic, este considerată bacteriurie subclinică și nu necesită tratament cu antibiotic.

4. Cauza primară:

În foarte multe cazuri nu este vorba de o infecție bacteriană primară, ci de o altă afecțiune care a favorizat suprainfecția cu germeni oportuniști. În aceste cazuri este recomandată identificarea cauzei primare si tratarea acesteia, examenele bacteriologice repetate și tratamentele cu antibiotice pe o perioadă foarte lungă de timp ducând doar la selectarea de bacterii rezistente.

Exemple:

- Otitele recidivante cauzate de afecțiuni dermatologice (atopie, alergii) sau de formațiuni prezente la nivelul conductului auditiv.

- Cistitele recidivate cauzate de prezenţa litiazei sau formațiunilor la nivel vezical.

- Piodermitele asociate altor afecțiuni dermatologice prezente (alergii, atopie, boli autoimune.).

Concluzii:

Examenul bacteriologic este un element important în stabilirea unui diagnostic corect și în lupta împotriva antibiorezistenței, dacă este interpretat corespunzător. Nu orice examen bacteriologic pozitiv sugerează o infecție.